1.0Andrei Neaguhttps://andreineagu.com/blogAndreihttps://andreineagu.com/blog/author/admin/Un prânz cu desert și.. Cristina | Andrei Neagurich600338<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="TmIwfpsJuU"><a href="https://andreineagu.com/blog/un-pranz-cu-desert-si-cristina/">Un prânz cu desert și.. Cristina</a></blockquote><iframe sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://andreineagu.com/blog/un-pranz-cu-desert-si-cristina/embed/#?secret=TmIwfpsJuU" width="600" height="338" title="“Un prânz cu desert și.. Cristina” — Andrei Neagu" data-secret="TmIwfpsJuU" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" class="wp-embedded-content"></iframe><script type="text/javascript">
/* <![CDATA[ */
/*! This file is auto-generated */
!function(d,l){"use strict";l.querySelector&&d.addEventListener&&"undefined"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!/[^a-zA-Z0-9]/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret="'+t.secret+'"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret="'+t.secret+'"]'),c=new RegExp("^https?:$","i"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display="none";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute("style"),"height"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):"link"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute("src")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener("message",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener("DOMContentLoaded",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll("iframe.wp-embedded-content"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute("data-secret"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+="#?secret="+t,e.setAttribute("data-secret",t)),e.contentWindow.postMessage({message:"ready",secret:t},"*")},!1)))}(window,document);
/* ]]> */
</script>
Deci să nu vă mai aud cum că “numai bărbații” fac și dreg. Ieri, în timp ce luam prânzul, căci mi se lungiseră urechile de foame, în dreapta mea o doamnă in her 40s și o domnișoară mai de-o seamă cu povestitorul aici la taste, se tot contrau cu privire la noul flăcău al Cristinei. Săraca Cristina, cred era cu mare sticlă de Biborțeni pe gât, sughițând de la atâta bârfă. Așadar, protagonistele din dreapta mea, se tot întrebau cum de nu vrea miss C, să-l păstreze pe bărbatul ăsta din poză, dar care poză era pe profilul lui, căci domnișoara refuză vehement să-l prezinte prietenilor virtuali, pe profilul ei. Păi și cum să nu-l păstreze așa elegant, bine îmbrăcat, manierat și cu aplomb spre răsfăț total: dus la mare, la munte, la piață și-n pat. “Ce dacă-i mai urâțel?!” intervine deodată distinsa doamnă cu un ton ce denotă vasta-i experiență. “În viață mai trebuie și-un compromis! Oricum ăla de dinainte chiar era prost bâtă. Și…și urât pe deasupra! Bine c-a plecat în Anglia”. Că s-au despărțit și răsîmpăcat, ori că este nehotărâtă și schimbătoare, cert este că la desert știam totul despre viața ei amoroasă, nemulțumirile față de locul …