Anul acesta m-am apropiat mai mult de lucrurile care nu se grăbesc: detaliul, materia, urmele timpului. De artă și muzică trăite din interior, de clădiri vechi care încă spun povești, de un oraș citit la pas, nu din mașină. De o formă de atenție care nu caută spectacol, ci sens.

2025 a fost un an cu ajustări fine: conștientizări personale, de întâlniri care au schimbat direcții, de prieteni și oameni care au făcut loc unor experiențe noi. Câteva călătorii scurte, suficiente cât să-mi reașeze privirea.

Pe plan artistic, anul ăsta a venit cu inspirație curată. Am adunat schițe, idei, fragmente de cântece care deja conturează următorul album

De departe însă, una dintre cele mai mari realizări ale acestui an (și probabil din toată viața mea) rămâne lansarea cărții „București Neoromânesc”. Închid anul cu al treilea tiraj în curs de vânzare și cu o relație mult mai conștientă cu orașul în care trăiesc, cu istoria lui, cu frumusețea unui patrimoniu care încă se încăpățânează să supraviețuiască într-un oraș ce, uneori, pare să-l disprețuiască.

Pentru toate acestea și multe altele, sunt recunoscător.

La mulți ani și un 2026 cu mai multă atenție la ce contează cu adevărat!